Când văd știri de genul celei din Brăila sau ca cea din Craiova, mi se întoarce stomacul pe dos pentru că îmi dau seama că ăsta e nivelul la care sunt românii și încerc să găsesc tot felul de explicații care să le scuze gesturile lipsite de orice spirit civic ori de bun simț.
Mă gândesc că în vremurile astea sărăcia le-a ajuns la os, dar poate asta nu-i tocmai o scuză, ci mai degrabă o meteahnă desprinsă din vremea comunismului că pe vremurile alea era greu să faci rost cam de orice și stăteai la coadă cu cartela-n mână să cumperi o pâine sau un kilogram de zahăr. Și amintesc de comunism pentru că majoritatea persoanelor care se împing să pună mâna pe un produs redus cu 3 lei sunt oameni în vârstă, cărunți, poate chiar trecuți de anii pensionării.
Se prea poate ca oamenii ăia care s-au înghesuit pentru niște amărâte de reduceri să fie la limita supraviețuirii din cauza lipsei banilor și orice economie pe care o pot face e încă gură de aer proaspăt ce le înlesnește bătrânețile. E greu de imaginat prin ce trec astfel de persoane sau ce îi împinge să recurgă la un astfel de comportament, însă exemplul acesta spune multe despre țara în care trăim. Pe baza evenimentelor recente putem să facem un mic exercițiu de imaginație și să ne dăm seama că aceiași oameni, care s-au îmbrâncit pentru un bax de hârtie igienică redus cu câțiva lei, și-ar vinde chiar și votul lăsându-se cumpărați de cine aruncă cu bani spre ei. E un cerc vicios: oamenii sunt în starea aceea pentru că votează politicieni care-i plătesc, iar politicienii nu fac nimic altceva decât să le întrețină starea mizerabilă în care sunt deja pentru a vota la fel și-n continuare.
Vorbeam ieri cu un prieten despre ce s-a întâmplat la Brăila și am ajuns la concluzia că e trist că-n filmarea de pe Digi24 se poate vedea că acolo-s numai bătrâni, aceiași care “plâng că nu mai pot de dureri de oase și că nu îi respectă tineretul, dar la o îngrămădeală s-ar băga și nu ii mai dor oasele și înjură de-i spurcă pe toți. Mulți trăiesc pe altă lume. Habar nu au că la TV sunt tabere care țin cu diferite găști politice, habar nu au că multe emisiuni sunt regizate la maxim și că nimic nu e adevărat din ele etc – Mihai” .
Mă bucur, totuși, că nu am rămas în Vâlcea pentru că simt că astăzi aveam tot mentalitatea pe care o aveam acum câțiva ani și nu mă dezvoltam deloc ca om. Nu-i ceva rău în a rămâne constant, să nu vrei să înveți mai mult, dar eu mi-am dorit să evoluez, să cresc în fiecare zi și să mă înconjor de oameni care știu mai multe decât mine. Am văzut tot ieri, o poză cu-n citat: “Dacă ești cea mai inteligentă persoană dintr-o cameră, atunci te afli în camera greșită”. Pentru asta mă bucur că am venit în București.
Nici la București nu-s câinii cu covrigii-n coadă, doar că orașul îți oferă multe alternative de învățat, de petrecere a timpului liber, de experimentat și de hrănit pasiuni. Aici găsești cam tot ce îți dorești, iar Bucureștiul e orașul tuturor posibilităților dacă știi ce îți dorești de la viață. Trebuie doar să vrei mai mult de la tine.
