Nu de puține ori mi s-a întâmplat să văd oameni sărutându-se în fața Porții Sărutului din Târgu Jiu. Munca lui Constantin Brâncuși (1876 – 1957) a adus o mare contribuție sculpturii contemporane, iar operele care i-au ieșit din mâini se ridică la nivelul celorlalți mari sculptori ai lumii.
Am ales să vorbesc despre Poarta Sărutului, pentru că mi se pare absolut hilar să văd doi îndrăgostiți care se sărută în fața acestei creații ce face parte din Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu alături de Masa tăcerii și Coloana fără sfârșit. Acest trio reprezintă un omagiu adus ostașilor căzuți în luptă în Primul Război Mondial, operele fiind dispuse de la apus spre răsărit pe aceeași axa pe o distanță de 1275 de metri.
Fiind un sculptor la care fiecare operă însemna ceva anume, iată că și aceste creații au o simbolistică aparte.
Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară. Totul decurge în tăcere.
Poarta sărutului, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viață. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre interior. Despre poartă Mircea Eliade spunea: „Sunt unele teme din literatura noastră populară extraordinar de bogate din punct de vedere dramatic. De pildă Poarta, care împlinește în via?a poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viața insului. Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viață, în viața reală de-afară. Poarta veghează la căsătorie, și pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcașul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, și poarta rămâne mai departe, cu un om mai puțin, să vegheze alte nașteri, alte nunți, alte morți.”
Coloana fără sfârșit sau a „sacrificiului infinit”, considerată de către Sidney Geist punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat „testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 17 module romboidale din fontă
Acest ansamblu, și în special Poarta Sărutului, nu reprezintă un omagiu adus iubirii, ci dimpotrivă, el cinstește memoria celor căzuți în război și mi se pare deplasat ca cei care vizitează aceste obiective să nu știe ce semnifică fiecare creație a lui Brâncuși și să trăiască cu o impresie greșită.
Surse:
Constantin Brâncuși Poarta Sărutului Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu Imagini: banatulazi.ro
