Cu sângele meu pot să salvez vieți

sange

Să faci rău cuiva e ușor, dar să faci un bine e mult mai greu. În ultima vreme încerc să fiu un om mai bun și să mă conduc după regula asta auto-impusă. Probabil că mulți nu știu cum trebuie să acționeze și nici când e momentul oportun să ajute pe cineva sau chiar când cineva are nevoie de ajutor, dar astea sunt doar pretexte.

A face un bine nu ține de moment și nici de persoană. Poți să ajuți pe cineva străin de pe stradă indicându-i direcția spre locul unde trebuie să ajungă. Poți să-i spui o vorbă bună unui prieten, să-l ajuți să se mute în noua locuință sau poți chiar să donezi sânge.

Până acum, în 3 ani de zile, cred că am donat de 6-7 ori sânge și simt că cel puțin una din dorințele de pe bucket list-ul meu s-a indeplinit: să salvez o viață. Nu se întâmplă în fiecare zi ca viața cuiva din jurul meu să fie în pericol, dar poate prin faptul că am donat sânge am ajutat cel puțin o persoană să supraviețuiască unei intervenții chirurgicale sau unui accident de mașină în urma căruia a suferit o hemoragie externă severă.

Habar n-am cine-s oamenii care-au primit sânge donat de mine, dar vreau să cred că le-a fost de mare ajutor, iar când mă gândesc la asta simt că-i o realizare extrem de semnificativă.

Polițiștii luptă pentru a salva vieți de fiecare dată când amendează vreun vitezoman, pompierii se aruncă-n flăcări chiar dacă viața lor le e în pericol, medicii încearcă să vindece zeci de pacienți zilnic. Nu toți luptăm la fel pentru a oferi o nouă șansă la viață cuiva.

Important e ca fiecare să facă ce-i stă-n putere pentru a face un pic de bine, iar unul dintre cele mai ușoare lucruri e să donezi sânge. Trebuie doar să fii sănătos, să nu fi mers la dentist sau să nu fi suferit vreo intervenție chirurgicală cu 6 luni înainte, să te abții de la băutură 48 de ore și încă vreo câteva chestii minore. Mai multe informații se pot găsi pe site-ul Centrului de Transfuzie Sanguină București.

Pe lângă recomandările de mai sus, donatorii beneficiază și de anumite facilități printre care se numărără reducere de 50% pe transportul în comun, bonuri de masă, o zi liberă plătită. Însă astea sunt doar ceva extra pe lângă satisfacția că poți să ajuți necondiționat pe cineva.

Poate fi un copil, un bătrân sau chiar cineva din propria-ți familie care are nevoie de sânge. Și atunci să te lovești de problema că România e printre țările de la capătul clasamentului la donare de sânge nu cred că-i tocmai în regulă. Mi-ar plăcea să văd că tot mai mulți oameni din jurul meu încearcă să fie mai buni.

One comment

Continuă discuția mai jos:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.