Pentru că ajung zilnic la metrou, îmi e destul de greu să nu îmi arunc privirile în stânga și în dreapta și să nu observ ce fac cei din jurul meu. De obicei trec nepăsător și ignorant pe lângă ceilalți călători pentru că știu că fiecare are treaba sa și nu i-ar plăcea nimănui să se amestece cineva străin în viața sa, însă de data asta chiar mi-a sărit în ochi o imagine ce mi-a rămas întipărită pe retină până acum.
Știu că femeile, în general (există și excepții), sunt mari amatoare de shopping și nu prea ratează nicio ocazie să meargă în mall să-și cumpere haine, dar să te apuci să probezi pantofi/balerini/teneși la 8:30 dimineața la buticul din incinta metroului mi se pare că trebuie să ai o problemă serioasă (zic și eu, nu știu cum e). Nu vreau să intru în discuții de genul: “poate femeia chiar avea nevoie de balerini pentru că i se rupseseră cei pe care îi purta”.
Spun asta pentru că am văzut într-o altă zi o domnișoară care tot la o oră matinală proba de zor niște eșarfe de diferite culori tot la același magazinaș din incinta metroului. Se pare că le merge bine acolo pe segmentul fashion afaceriștilor.
Am adus în discuție întâmplarea, nu pentru că-s hater și nu prea îmi place să merg la shopping sau că am ceva cu femeile, ci pentru că mi s-a părut ciudat mie să te trezești cu atâta poftă de shopping încât trebuie să te oprești la primul magazin ce îți iese în cale și să începi să probezi chesii.
Sau poate e o genă a femeilor care se ocupă de treaba asta cu shopping-ul și nu se pot abține din a cumpăra diverse.
P.S.: În dimineața asta am reușit să surprind din nou câteva doamne la același magazinaș. De data asta le-am și fotografiat, dar mai de departe că nu voiam să le stric bucuria de a face cumpărături. Nu e prea clară poza, dar înțelegeți voi ideea. 🙂
Sursă foto: huffpost.com
