Un experiment propriu de “La mulți ani!”

De aproape un an de zile mi-am ascuns data nașterii de pe Facebook pentru a vedea câți oameni își amintesc cel puțin o dată pe an de mine și de existența mea și după ce a trecut acea zi, la fel ca oricare alta, mi-am dat seama că nu-s prea mulți, dar că totuși există câțiva oameni acolo, iar pentru asta le sunt recunoscător.

Dacă mi-aș fi lăsat data nașterii la vedere pe Facebook sunt convins 100% că numărul celor care-mi transmiteau urări de bine ar fi crescut exponențial, dar cred că nu m-ar fi încălzit prea mult astfel de urări făcute doar ca să știi că i-ai transmis cuiva un “La mulți ani!”. Într-adevăr, există persoane care țin extraordinar de mult la acest aspect și dacă omiți să le suni ori să le dai un mesaj de ziua lor o ia ca pe un afront adus propriei lor persoane.

În altă ordine de idei, și s-ar putea să supăr destui oameni prin asta, țin să menționez că eu, personal, nu am mai urat de la începutul anului “La mulți ani!” decât persoanelor importante din viața mea. Am procedat în felul acesta pentru că am considerat că o simplă urare nu are nicio valoare dacă nu ai mai vorbit cu persoana respectivă de ceva vreme sau nu ai mai ținut legătura. Se poate totuși ca uneori să însemne ceva, dar dacă relația ta cu respectivii se rezumă doar la câteva urări pe an, de ce să te mai obosești chiar și pentru alea?

De asemenea, pe lângă experimentul acesta, în trecut am mai avut încă o tentativă trăznită de a-mi demonstra mie și totodată oamenilor din jur că urările de “La mulți ani!” se fac din complezență și pentru a da bine în ochii presupusului sărbătorit. Pe atunci, la experimentul anterior, nu mi-am ascuns data nașterii, ci am schimbat-o cu o lună înainte pentru a se obișnui lumea cu ideea și pentru a nu da de bănuit. Rezultatul a fost exact cum mă așteptam: mulți s-au repezit să îmi ureze tot felul de lucruri fără să își dea seama că de fapt totul e un fel de glumă de 1 aprilie menită să îmi confirme niște bănuieli. Au fost și câteva persoane, puține la număr, dar care și-au dat seama ce încercam să fac și mi-au atras atenția, drept pentru care au o bilă albă din partea mea. Demn de menționat ar fi și faptul că atunci, chiar dacă nu era ziua mea reală de naștere, am primit mult mai multe urări decât am primit anul acesta.

S-ar putea ca o parte dintre cei care au citit cele scrise mai sus să nu se regăsească, dar s-ar putea totuși ca mulți dintre ei să își dea seama că de fapt cam așa se întâmplă, iar dacă tot mai sunt sceptici, să încerce să pună în aplicare ambele variante povestite.

Acestea fiind zise, nu vreau să fiu răutăcios prin modul meu de a vedea lurcrurile, ci doar să răspund la unele întrebări ce se tot învârt în jurul meu și să menționez că apreciez urările venite din suflet care nu au la bază doar scopul de a mă binedispune sau de a-mi arăta că și-au amintit de mine datorită unei date aflate din mai știu eu ce parte.

Continuă discuția mai jos:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.