Dacă schiezi, la munte e mișto și iarna

Prin anul 2007 mă urcam pentru prima dată pe schiuri și învățam cu ajutorul unui instructor să îmi țin echilibrul și să alunec ușor pe pârtie, însă de atunci și până acum a trecut destul de mult timp – aproape 10 ani – și încă nu m-am plictisit de sportul ăsta. Ba mai mult, pe zi ce trece sau mai bine zis cu fiecare iarnă care vine parcă mă merg din ce în ce mai des de pârtiile de la noi din țară.

Nu a fost tot timpul așa, chiar dacă inițial îmi propusesem să merg în fiecare iarnă la munte ca să schiez. După primul an în care am învățat regulile de bază am luat o pauză de vreo doi ani în care nu am mai fost pe vreo pârtie iarna și simțeam că o să uit cum să îmi păstrez direcția pe zăpada alunecoasă, dar nu puteam să mă înșel mai mult pentru că am realizat că sportul ăsta e la fel ca și mersul pe bicicletă: odată ce ai prins câteva idei, nu ai cum să mai uiți.

După pauza de care am avut parte, am fost la munte cel puțin o dată în fiecare an și tot de atunci și până acum am reușit să încropesc un mic echipament de schior amator pentru a mă putea bucura de mai mult de senzația pe care mi-o oferă. Nu am cheltuit mult pe cele necesare, fapt ce m-a făcut să concluzionez că sportul ăsta de iarnă nu e chiar atât de scump. Ca și idee eu am dat așa: costum de schi – 100 lei (de pe okazii.ro), cască – 50 lei (Decathlon), ochelari de schi – 50 lei (Decathlon), ghete de iarnă impermeabile (75 lei – Decathlon) + mănuși și cagulă. Nu vă gândiți că le-am luat pe toate odată, ci treptat, în funcție de ce am considerat că aș avea nevoie.

Din momentul în care ai învățat să schiezi muntele ți se pare cu totul altfel. Nu mai mergi la munte doar pentru grătare și să stai în cabană pentru relaxare. Acum ai un scop precis. Mergi la munte ca să simți cum arunci zăpada într-o parte când iei viraje în viteză pe pârtie și totul se transformă într-o plăcere nebună când vezi că te-ai oprit fără nicio căzătură.

După toată perioada asta de schiat, am tras și câteva concluzii ce ar fi un fel de cod de bune practici ce ar trebui urmat de toți cei care vor să învețe să schieze.

  • la munte se merge destul de bine îmbrăcat (cu helancă, izmene, bluze și geci groase, mănuși, etc)
  • pe pârtie nu ar trebui să îți fie teamă de cei care vin din spatele tău pentru că majoritatea te ocolesc
  • ca să înveți să schiezi îți trebuie multă încăpățânare, ambiție și perseverență
  • la început poți avea puțină febră musculară, dar nu e de speriat căci trece după o zi sau două
  • mergeți la munte la începutul sezonului de iarnă (începtul lui decembrie) și sfârșitul său pentru că atunci nu e atât de aglomerat, pârtiile sunt aproape goale, iar cazările destul de ieftine și accesibile
  • orice sfat pe care îl primești pe pârtie (ca de altfel în orice moment) e bine venit
  • nu trebuie să te superi dacă a dat cineva peste tine; poate persoana respectivă e la început sau s-ar putea să dai chiar și tu peste altcineva
  • biletele pentru urcările cu telescaunul/telecabina/teleschiul au prețuri cam mari pentru România, dar dacă îți place să schiezi faci puține economii
  • oricine poate să învețe să schieze, indiferent de vârstă
  • cel mai ușor înveți dacă îți explică cineva cum se face. De exemplu un instructor costă între 40-60 lei/oră și cu siguranță vei învăța. Eu consider asta o investiție de câțiva lei ce te ajută toată viața.
  • frica nu e un impediment

P.S.: În articolul Rânca în plină iarnă puteți vedea câteva fotografii tare faine din decembrie 2014 de la Rânca.

One comment

Continuă discuția mai jos:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.